Am zis că iau la rând cărţile lui Paler şi încet încet să le citesc pe toate. Astfel, am ajuns la Un om norocos, carte care nu m-a dat pe spate, dar care mi-a întipărit în minte câteva citate interesante:
„Apostolul Luca zice că fiecare fir de păr
din capul nostru e socotit. Eu cred că tot ce trebuie să se întîmple se va
întîmpla într-o zi, dar că nimic în plus nu trebuie să se întîmple.”
„Eu am învăţat ceva cînd am fost pilot: poţi
să sfidezi cerul, dar nu e bine să-ţi baţi joc de el".
„Cu
Dumnezeu, în felul meu, m-am împăcat. Nu intentezi proces mării că e
nesfîrşită, nu intentezi proces vîntului că e nestatornic, nu intentezi proces
pietrelor că sînt indiferente. Or, Dumnezeu e ca marea, ca vîntul şi ca
pietrele. De ce l-aş învinovăţi pe el pentru un rău al meu, care a existat în
mine, care s-a copt în mine. Cel mult i-aş putea reproşa că m-a creat cum sînt.
Nici destinul nu pot să-l acuz. Surditatea destinului e desăvîrşită. Nu mai
rămîn decît eu, să-mi pun pe masă vinovăţiile, să le disec, ca pe nişte
animale cărora le desfaci măruntaiele ca să vezi din ce se compun. Iar procesul
meu nu se poate termina decît cu o condamnare care să mă elibereze, în sfîrşit.
Nu sînt dispus să mă prefac că n-am înţeles ce s-a petrecut cu mine, deoarece,
ca şi pe Dumnezeu, scuzele m-ar ucide repede şi urît.”
„Adevărul
are un defect grav, nu poate fi schimbat, e ca un bolovan care, dus în spinare,
îţi stinghereşte mişcările, te face să gîfîi, pe cînd minciuna, oho, poate fi
modelată cum vrei. Dacă te pricepi, bineînţeles".